În data de 29 mai 2018, cel de-al 9-lea Forum de lucru cu privire la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, organizat de Comisia europeană, a avut loc în Bruxelles.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai forurilor responsabile cu implementarea și monitorizarea punerii în aplicare a Convenției ONU, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și anume punctele focale, mecanismele de coordonare și mecanismele de monitorizare. De asemenea, au participat în mod activ la Forumul de lucru, societatea civilă și organizațiile persoanelor cu dizabilități.
Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a fost reprezentat Forumul de lucru cu privire la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap de către Sorin Ilie Țața, membru în Secretariatul executiv.
“Cea mai mare realizare a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi este schimbarea paradigmei. Persoanele cu dizabilităţi nu mai sunt nişte indivizi bolnavi cu nevoi, ci nişte cetăţeni cu drepturi. Ieşim din logica medicală şi facem tranziţia către sfera socială. Persoanele cu dizabilităţi nu au nevoie de milă şi ajutor, au nevoie de instrumente cu care să devină parte integrantă din societate; producători nu consumatori. La începutul secolului XX femeile au luptat pentru drepturile lor. Au urmat oamenii de culoare sau cei de o altă orientare sexuală. Cred că este momentul să ne unim şi să luptăm cu toţii pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Fiecare om este valoros şi poate aduce valoare adăugată pentru societatea în care trăieşte’’, a declarat Sorin Ilie Țața.
Forumul de lucru vizează asigurarea implementării integrale a Convenției ONU în UE. Acesta permite schimbul de experiențe privind implementarea și monitorizarea și promovarea soluțiilor la provocările comune. El abordează chestiuni de fond și de guvernare.
În acest an, Forumul de lucru s-a axat pe trei subiecte importante:
• Sănătate, abilitare și reabilitare, în cadrul CRPD;
• Cunoașterea drepturilor dvs: programe de formare și de conștientizare a dizabilității;
• Rolul Comitetului UNCRPD.
Manuela Geleng, director interimar al Afacerilor Sociale, Ocuparea Forței de Muncă DG, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană, a salutat participanții la Forumul de lucru și a prezentat alegerea Comisiei Europene de a discuta trei subiecte cheie care prezintă mari provocări pentru statele părți în ceea ce privește punerea în aplicare a CRPD.
Primul subiect s-a referit la indicatorii de sănătate, la facilitarea accesului la asistenţă medicală transfrontalieră și la boli rare și dizabilitate.
Articolul 25 (Sănătatea) din CRPD consfințește dreptul persoanelor cu dizabilități la servicii medicale de calitate, fără discriminare în temeiul dizabilității.
Conform articolul 26 (Abilitarea și reabilitarea), statul are obligația de a lua „măsuri eficiente și corespunzătoare, inclusiv prin sprijinul reciproc între persoane cu aceleași probleme, pentru a permite persoanelor cu dizabilități să obțină și să își mențină maximum de autonomie, să își dezvolte pe deplin potențialul fizic, mintal, social și profesional și să realizeze o deplină integrare și participare în toate aspectele vieții”.
În 2018, la 12 ani de la adoptarea Convenţiei, persoanele cu dizabilităţi sunt încă tratate fără consimtământul conştient şi liber exprimat. Nu este încă acordată suficientă atenţie sănătăţii sexuale şi reproductive. Cele mai afectate sunt femeile şi fetele, înregistrându-se cazuri de avort forţat, fără consimtământul lor.
Conform studiului publicat şi prezentat de Stefanos Gramenos de la Centrul de Politică Socială și Economică Europeană (Centre for European Social & Economic Policy – CESEP), există diferenţe semnificative în nivelul de satisfacţie vizavi de accesul la serviciile medicale între persoanele cu dizabilităţi şi persoanele fără dizabilităţi. În plus, persoanele cu dizabilităţi se consideră mult mai puţin mulţumite cu nivelul lor de sănătate, comparativ cu persoanele fără dizabilităţi.
Motivele principale care au condus la această discrepanţă sunt lipsa facilităţilor accesibile, distanţa prea mare până la un centru medical, lipsa serviciilor de sănătate specifice, necesare persoanelor cu dizabilităţi, sau refuzul personalului medical de a trata o persoană cu dizabilităţi.
Tot la capitolul sănătate, s-a discutat despre DIRECTIVA 2011/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Orice cetăţean european are dreptul să se trateze în orice stat membru al Uniunii Europene, iar statul „mamă” trebuie să ramburseze costurile aferente tratamentului în străinătate.
În cadrul Forumul de lucru a fost prezentat jocul de cărți MONDO.
Uniunea pentru libertăţi civile din Ungaria (HCLU), în colaborare cu o şcoală din Budapesta pentru studenţi cu dizabilităţi profunde şi multiple (Csillagház Általános Iskola) a creat jocul de cărţi MONDO pentru copiii cu dizabilităţi. Cardul este un instrument educaţional prin intermediul căruia copiii pot identifica o serie de pericole şi abuzuri (de exemplu, tutela, spitalizare, criminalitate sexuală) şi pot învăţa ce să facă pentru a scăpa de această situaţie. Cardurile oferă sfaturi concrete şi simple pentru copii. În continuarea cooperării cu Csillagház, HCLU va elabora un program educaţional despre modul în care copiii pot recunoaşte încălcările drepturilor omului şi se pot proteja. Obiectivul pe termen lung este includerea acestui material de învăţare în curricula şcolilor cu nevoi speciale. Jocul de cărţi este testat în mai multe şcoli din întreaga ţară.
Cel de-al doilea subiect a cuprins: campania de instruire și sensibilizare a furnizorilor de servicii, instruirea profesioniștilor în cadrul CRPD, analizarea descrierii dizabilității în mass-media și campania de conștientizare publică, cum ar fi cea din Franța, din 2017 (Fără limite) și cea din Ungaria (MONDO).
Joëlle Desterbecq, directorul departamentului de studii şi cercetare din cadrul Consiliului Superior al Audiovizualului (Conseil Supérieur de l’Audiovisuel) din Belgia a vorbit despre reprezentarea insuficientă a persoanelor cu dizabilităţi în mass-media.
În partea finală a forumului, s-a discut despre rolul și activitatea în cadrul Comitetului CRPD, despre comitetele pentru drepturile omului în practică și despre opiniile utilizatorilor privind CRPD.
În contextul abordării rolului comitetului ONU pentru Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu dizabilităţi au fost prezentaţi doi dintre candidaţi: Michael Debattista, Malta, şi Dobroniega Trawkowska, Polonia.
Având în vedere că alegerile pentru comitetul CRPD au loc în acest an, EDF, care a participat împreună cu mulți dintre membrii săi la acest forum, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dezechilibrul major de gen din cadrul Comitetului CRPD și a solicitat statelor părți să propună drept candidați femei cu dizabilități.
În timp ce punerea în aplicare a Convenției și eliminarea tuturor barierelor care împiedică persoanele cu dizabilități să participe în societate este un proces îndelungat, persoanele cu dizabilități au câștigat, fără îndoială, mai multă recunoaștere și acces pentru a fi implicate în diferite sfere ale vieții.
Cu toate acestea, este necesară o abordare mai cuprinzătoare și dinamică pentru a evalua mai bine nevoile individului de a participa în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.
Voința politică, o strategie realistă, resursele adecvate, consolidarea capacităților părților interesate și o strânsă colaborare cu organizațiile persoanelor cu handicap sunt elemente-cheie ale implementării cu succes a CRPD.
