,,Bariere în calea unei vieți independente” este tema sub care s-a desfășurat anul acesta „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”.
Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, a organizat o dezbatere publică prilejuită de „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi.
Evenimentul s-a desfășurat luni, 7 mai 2018, la Camera Deputaților – sala de ședințe a Comisiei de Cultură, în intervalul orar 12 – 15.
Dezbaterea s-a concentrat pe cele opt principale direcții de acțiune pe care Strategia Națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități, 2016 – 2020, s-a focalizat, vizând implementarea în România a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate, statistici și colectarea datelor.
La eveniment au participat: doamna deputat Adriana Săftoiu – membru în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Luminița Gheorghiu – membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării; Izabela Popa – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie – ANPDCA; Aura Ciobanu – Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei – ANES; Diana Amza – reprezentant al Centrului de zi pentru Dezvoltarea Deprinderilor de viață independentă pentru persoane cu dizabilități; Mihaela Modrogan – UPA Solutions; Adina Milac – persoană cu handicap, Cercetător științific, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Conducător de doctorat la Facultatea de Biologie, Universitatea București; reprezentanți ai ONG-urilor cu responsabilități în domeniul promovării și protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități.
De asemenea, la dezbatere a participat un grup de părinți care au copii cu Cerințe Educaționale Speciale. Grupul a fost reprezentat de Claudia Țerigariu, din Timișoara.
În deschiderea evenimentului, organizatorii au precizat că va fi constituit un grup de lucru coordonat de IRDO și CNDR, iar participanții vor fi invitați să facă parte din acest grup de lucru, urmărindu-se astfel continuitatea demersurilor pentru implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi; accesibilizarea mediului fizic şi informațional la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; participarea copiilor cu dizabilități și CES la învățământul de masă; creşterea ratei de angajare în muncă a persoanelor cu dizabilităţi; creşterea accesului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi.
În discursul său, doamna deputat Adriana Săftoiu a încurajat reprezentanții ONG-urilor să se adreseze Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale și atunci când întâmpină anumite probleme, nu numai când doresc să înainteze propuneri legislative.
,,Am scris către toate ministerele și către toate agențiile din România cerându-le să-mi spună câte persoane cu dizabilități au angajate. Am dorit să văd în ce măsură statul român dă dovadă de model, în fața firmelor private, să angajeze persoane cu dizabilități. Din toate ministerele, plus agențiile, opt aveau zero persoane cu dizabilități angajate, iar celălalte aveau două, trei, persoane cu dizabilități angajate, motivând că acestea nu se prezintă la concursurile de ocupare”, a adăugat doamna deputat Adriana Săftoiu, în cadrul dezbaterii.
Un alt aspect menționat de doamna deputat Adriana Săftoiu a fost legat de lipsa bazelor de date cu persoanele cu dizabilități care caută un loc de muncă și tipul de handicap pe care-l au.
Nu în ultimul rând, doamna deputat Săftoiu a vorbit despre susținerea proiectului prin intermediul căruia se impune televiziunilor cu acoperire națională subtitrarea în limba română a producțiilor românești, filme, seriale sau documentare, în vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficiențe auditive.
,,Discriminarea este cea mai frecventă formă de încălcare a drepturilor omului.
Orice tratament diferit, care exclude sau restricționează drepturile unei persoane pe baza unor criterii, în cazul dvs. handicapul, reprezintă discriminare.
Dacă ați fost tratați defavorabil sau inegal pe baza unor considerente neîntemeiate, vă puteți adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru sancționarea faptelor de discriminare.
CNCD este garantul respectării şi aplicării principiului nediscriminării în România și este o autoritate publică de stat autonomă, aflată sub control parlamentar. Rolul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este să prevină și să medieze faptele de discriminare, să monitorizeze, investigheze și să constate cazurile de discriminare, dar și să acorde asistență de specialitate victimelor discriminării.
Plângerea poate fi formulată în scris și poate fi transmisă CNCD prin poștă, fax sau email. CNCD acceptă în indicarea dovezilor orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video.
Din rapoartele CNCD reiese că un procent foarte ridicat de petiții, înregistrate în perioada 2002 – 2016, au avut subiecte legate de discriminarea pe criteriu de dizabilitate”, a subliniat doamna Luminița Gheorghiu, membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Distribuirea petițiilor primite de C.N.C.D. în perioada 2002 – 2016
Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, unul dintre membrii fondatori ai Consiliului Național al Dizabilității din România, este recunoscută pentru promovarea intervenției precoce a integrării școlare și sociale a copiilor și tinerilor cu CES; prevenirea și diminuarea instituționalizării copiilor și tinerilor cu CES; promovarea și încurajarea colaborării dintre unitățile și structurile educaționale speciale și cele obișnuite.
,,Toată lumea spune că educația este prioritate națională, dar activitățile pentru a face această prioritate națională viabilă și a dărui din timpul și resursele societății pentru educație ne lasă un pic în umbră.
Referitor la problematica persoanelor cu dizabilități, eu n-o pot niciodată separa de problematica educației, în general, pentru că viața independentă a unei persoane cu dizabilități depinde, în primul rând, de familia sa. În al doilea rând, de școala pe care o face și în al treilea rând, de comunitatea în care trăiește. În acest moment avem suficiente semne de întrebare cu privire la ce se întâmplă cu Legea Educației Naționale și felul în care este privită persoana cu dizabilități în contextul Legii Educației Naționale care se pregătește și la care dorim să participăm. Ni se spune că vom fi invitați să participăm, dar aceste activități nu se concretizează într-o activitate lucrativă comună, iar aceste lucruri ne dor ca profesioniști și ca membri ai societății civile, care-și dăruiesc timpul acestui domeniu atât de important.
Soluția este în educație. Avem multe propuneri în domeniul accesibilizării educației și pornind de la aceste propuneri vă întreb: dumneavoastră știți că în domeniul dizabilității nu există un institut de cercetare în România? Nici măcar o secție la Institutul de Educație nu avem și niciun specialist în acest domeniu. Nu este firesc, într-o țară preocupată de educație, să nu ne interesăm ce se întâmplă în lume, cum să asigurăm demnitatea persoanelor cu dizabilități, cum să asigurăm integrarea prin educație, prin muncă.
O altă problemă care ne preocupă este lipsa participării României la Agenția Europeană a Educației Cerințelor Speciale și Educației Incluzive.
Propunem, de asemenea, unirea mișcării pentru educație incluzivă”, a afirmat doamna Ecaterina Vrășmaș, Profesor Universitar, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Bucuresti, președintele Asociației RENINCO.
Părinții copiilor cu dizabilități și CES au nemulțumiri legate de respectarea drepturilor de integrare a copiilor cu dizabilități din școlile speciale și de masă, adaptarea programelor școlare pentru elevii cu CES și acordarea asistenței sociale constând în alocația zilnică de hrană, alocația pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte.
Claudia Țerigariu este mama unei fete de 17 ani, elevă în clasa a IX a. Copila a rămas cu handicap în urma unui accident de mașină, pe care l-a suferit la vârsta de zece ani.
,,Nu e normal ca eu, părintele, să umblu cu legea în mână şi să mă cert cu conducerea şcolii sau cu instituţiile implicate pentru a-i convinge pe toţi că acel drept este al copilului meu. În multe județe, părinții au obținut banii alocați pentru anul școlar 2016 – 2017, inclusiv pentru luna septembrie 2017, în instanță, dar nu toți părinții au posibilități să apeleze la instanță. Suntem puși pe drumuri, de la şcoli, la Inspectoratele Școlare Județeane, la primării si Consilii Județene, bătând la zeci de uși în speranţa primirii unor răspunsuri, dar răspunsurile sunt foarte evazive. În loc ca tot timpul şi toată energia să o investim în aceşti copii, pentru ca ei să recupereze, noi suntem plimbaţi între instituţii pentru orice. Aceste drepturi ar trebui să se acorde din oficiu la eliberarea certificatului.
Banii de CES nu sunt mulți. Dacă îi adun pe toţi, pe tot anul, acoperă o lună de terapii. O parte din drepturile CES reprezintă adaptarea materiei, profesori de sprijin, adaptarea şcolii şi a clasei la nevoile copilului, suport psihologic și altele”, explică Claudia Țerigariu.
AGENDĂ
11.00 – 11.45 Înregistrarea participanților
12.00 – 12.05 Adrian Bulgaru – Director, Institutul Român pentru Drepturile Omului;
12.05 – 12.10 Adriana Săftoiu – Deputat, membru în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;
12.10 – 12.15 Luminița Gheorghiu – membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
12.15 – 12.20 Ecaterina Vrășmaș – Profesor Universitar, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, președintele Asociației RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale;
12.20 – 12.25 Adina Milac – persoană cu handicap, Cercetător științific, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Conducător de doctorat la Facultatea de Biologie, Universitatea București – ,,Viață independentă în fotoliu rulant – între dorință și realitate”;
12.25 – 12.30 Claudia Elisabeta Țerigariu – părintele unui copil cu CES
12.30 – 12.35 Sanda Diculescu – Președinte, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România – ,,Nevoile specifice ale copiilor/tinerilor cu dizabilități fizice și/sau asociate și ale familiilor acestora”;
12.35 – 12.40 Mihaela Modrogan – manager UPA Solutions – ,,Crearea de locuri de muncă asistate pentru persoane cu dizabilități”;
12.40 – 12.45 Victoria Hangianu – Președinte, Federația Sindicatelor Asistenților Personali ai Persoanelor cu Handicap;
12.45 – 12.50 Mihai Grecu – Președinte, Asociația Națională a Surzilor din România;
12.50 – 12.55 Dacian Pribeanu – Sociolog, Asociația Nevăzătorilor din România;
12.55 – 13.00 Mihai Bîrsanu – Președinte, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători;
13.00 – 13.05 Daniela Tontsch – Președinte, Consiliul Național al Dizabilității din România;
13.05 – 13.40 Sesiune interactivă de întrebări şi răspunsuri
13. 40 – 14.00 Concluzii
