Descrierea activității specifice de interes general tip eveniment, București 26 și 27 octombrie 2018
a) Denumirea activității
,,ACCES ȘI PARTICIPARE LA EDUCAȚIE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI’’, eveniment desfășurat în intervalul orar 10.30 – 17, în data de 26 octombrie, și 10.30 – 13, în data de 27 octombrie 2018, la Hotel Internațional București, Str. Căuzași, Nr. 27, Sector 3, Sala BELVEDERE, et. 8.
Acțiunea a fost organizată de Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociația RENINCO România și Centrul pentru Cercetarea și Promovarea Echității în Educație – Universitatea din București (CCPEE).
Au participat peste 100 de persoane: reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Pesoanele cu Dizabilități, Ministerului Educației, Consiliului Național al Dizabilității, parlamentari, persoane cu dizabilități și ai Grupului Român pentru Educație Incluzivă – GREI, grup de consultanţi ai asociaţiei RENINCO România.
GREI promovează şi susţine dezvoltarea politicilor şi practicilor incluzive în şcoala românească.
Grupul GREI are în componență persoane din universități, instituții publice, școli, organizații, care au decis să împărtășească din experiența și cunoștințele proprii din domeniile educație și social, validate în timp prin realizări profesionale, celor care știu că fiecare copil are dreptul la educație, indiferent de particularitățile sale de dezvoltare și învățare și au nevoie de intervenție directă și sprijin.
b) Obiectivele urmărite
Obiectivele urmărite de organizatori au fost: analiza aspectelor care facilitează sau limitează accesul copiilor și tinerilor cu dizabilități la educație; elaborarea și validarea Manifestului educaţiei incluzive cu focalizare pe problematica dizabilității.
Tema a fost tratată în corelare cu direcția de acțiune V. Educație și formare profesională din Strategia națională “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” 2016-2020, aprobată prin HG nr. 655/2016 și se va subsuma următoarelor obiective specifice:
a) Obiectiv specific 1: Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la educaţie şi formare profesională, în forme şi contexte adaptate la nevoile individuale în comunitățile în care trăiesc.
și
b) Obiectiv specific 3: Asigurarea calității serviciilor de educație şi de formare profesională, adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități și relevante din perspectiva incluziunii.
Pentru realizarea obiectivelor specifice menționate, Asociația RENINCO a selectat mai multe măsuri din Planul operațional al Strategiei naționale, astfel:
a) pentru realizarea obiectivului specific 1:
1. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru realizarea unui sistem educaţional și de formare profesională incluziv, în toate formele și nivelurile de studiu şi armonizarea conceptelor din educaţie la Convenţia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii.
1.8. Elaborarea unor proceduri unitare de monitorizare a accesului la educație și formare a persoanelor cu dizabilităţi.
b) pentru realizarea obiectivului specific 3:
3.5. Introducerea, în grila de evaluare/monitorizare a activităţii cadrelor didactice, a unor indicatori referitori la aplicarea principiilor educaţiei incluzive în activitatea didactică.
c) Scurtă motivație a organizării/derulării activității
,,Prin Convenția pentru persoanele cu dizabilități statele părți au recunoscut dreptul la educație al persoanelor cu dizabilități, sistemul incluziv la toate nivelurile și formarea continuă.
Pornind de la principiile: Accesibilitate și participare – cu mențiunea că accesibilitatea nu se referă doar la mediu ci și la educație; Participare și integrare deplină și efectivă în societate, după 20 de ani de activitate organizatorii se întreabă: ce a rămas din ceea ce s-a făcut?; ce mai este de făcut?
În sistemul educațional s-au identificat o mulțime de probleme, privind persoanele cu dizabilități, după 1990. În această perioadă, cu implicare foarte puternică, cu participare a Ministerului Educației Naționale, a UNESCO, a UNICEF, pentru integrarea copiilor cu dizabilități au apărut idei precum: clase speciale; integrare individuală; profesori de sprijin ș.a.
Au fost identificate nevoile de urgență – ex: dezinstituționalizarea. Cu mențiunea că există o tendință a reinstituționalizarii – ceea ce ar însemna o întoarcere în timp – cu aproximativ 50 de ani.
Conceptul de CES datează din 1993, în 1995 a apărut Legea învățământului și totuși nu există indicatori, la nivel de sistem educațional, prin care să se poată preciza că un copil are cerințe educaționale speciale.
Incluziunea este un proces. Sunt importante: -continuitatea; -încurajarea; -sprijinul. Fiecare copil este unic și trebuie valorizat că atare.
• Studiile reflectă că nu există cercetare recunoscută de sistem.
• Există o pedagogie a incluziunii!
• Practicile educaționale – cum le identificăm? Cum știm că un profesor se poartă, nu numai la inspecții, incluziv?
Nevoi identificate:
• Educație pentru viață în școli
• Încurajarea leadership-ului
• Dezvoltarea parteneriatului
• Investiția în echitate
• Înlăturarea barierelor
• Întărirea pedagogiei, a incluziunii
• Prioritizarea dezvoltării profesionale
• Planificarea drumului incluziunii.’’ – Scurt rezumat – ,,RENINCO în 20 de ani: Ce am făcut şi unde suntem azi’’, lucrare susținută de doamna Ecaterina Vrăsmaș, Profesor Universitar, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, președintele Asociației RENINCO.
d) Rezultatele așteptate
• Propunere de îmbunătăţire a cadrului legislativ pentru realizarea unui sistem educaţional și de formare profesională incluziv (în urma identificării unor neconcordanțe, organizatorii și-au propus să prezinte propuneri de amendamente în termen de 30 de zile de la data desfășurării evenimentului));
• Propunere privind set de criterii pentru monitorizarea accesului la educație și formare a persoanelor cu dizabilităţi.
• Propunere de indicatori de calitate pentru serviciile educaționale de sprijin în perspectivă incluzivă.
Manifestul educației incluzive cu focalizare pe problematica dizabilității (organizatorii și-au propus să-l finalizeze în termen de 30 de zile de la data desfășurării evenimentului).
-Echipe e lucru cu profesioniști experți
-Educație incluzivă de la școli generale iar școlile speciale să vină în sprijinul lor
-Nevoia de a fi parte în Agenția Europeană a Cerințelor Educaționale Speciale și a Incluziunii
-Cercetarea și asigurarea bazei științifice a tuturor documentele ce sunt lansate
-Unificarea conceptuală în legislație
-Formările inițiale
-Strategia educației incluzive că un instrument de unificare a tuturor acestor forme.
e) Perioada de desfășurare a activității:
Eveniment desfășurat în intervalul orar 10.30 – 17, în data de 26 octombrie, și 10.30 – 13, în data de 27 octombrie 2018.
AGENDĂ:
CONFERINȚA – ACCES ȘI PARTICIPARE LA EDUCAȚIE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI
26 -27 octombrie 2018
Vineri 26 octombrie 2018
9.30- 10.30 Înregistrarea participanţilor
10.30-11.00 Deschiderea conferinţei – dna Daniela Tontsch, Președinte CNDR și dna Ecaterina Vrăsmaș, Președinte RENINCO, oficialități invitate
11.00-11.30 RENINCO în 20 de ani: Ce am făcut şi unde suntem azi – Ecaterina Vrăsmaș
11.30-13.30 PANEL GREI RENINCO: Grupul Român pentru Educaţie Incluzivă RENINCO:
Accesul şi participarea la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi în România –
Cum se reflectă în realitate prin studiile şi analizele experţilor
• conf.univ.dr.Karla Peter – Universitatea din Oradea
• prof.univ.dr. Alois Gherguţ – Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi
• prof.univ.dr. Adrian Roşan – Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca
• prof.univ.dr. Daniel Mara – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
• prof.univ.dr. Doru Popovici- Universitatea din Bucureşti
• prof.univ.dr. Livius Manea – Universitatea din Bucureşti
• prof.univ.dr. Traian Vrăsmaş – Universitatea Ovidius din Constanţa
Moderator: Prof. univ.dr. Ecaterina Vrăsmaș
Puncte cheie de analiză privind accesul și participarea la educație
a) Legislația
b) Managementul educațional
c) Practicile la nivel de şcoli, clase, structuri şi servicii educaţionale
13.30 – 14.00 Discuţii în plen
14.00 – 15.00 Pauză de prânz
15.00- 16.30 Trei ateliere de lucru:
A.1. Pentru o legislaţie unitară, coerentă şi clară : Cadrul legislativ pentru realizarea unui sistem educaţional și de formare profesională incluzive şi armonizarea conceptelor din actele normative privitoare la educaţie cu Convenţia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi/Legea nr. 221 din 221 din 2010 (art. 24) şi Strategia națională “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” 2016-2020, aprobată prin HG nr. 655/2016.
A.2. Monitorizarea accesului şi participării la educaţie. Proceduri unitare de monitorizare a accesului la educație și formare a persoanelor cu dizabilităţi. Rolul societăţii civile în monitorizare.
A.3. Asigurarea şi evaluarea practicilor la clasă. Indicatori referitori la aplicarea principiilor educaţiei incluzive în activitatea didactică în grila de evaluare/monitorizare a activităţii cadrelor didactice.
Sâmbătă 27 octombrie 2018
9.00 – 10.30 Sinteza discuţiilor pe ateliere
• Atelierul 1. Legislaţie
• Atelierul 2. Monitorizarea
• Atelierul 3. Asigurarea practicilor adecvate la clasă
10.30- 11.00 Pauză de cafea
11.00- 12.00 Discuţii în plen
12.00-12.30 Lansarea manifestului
ACCES ŞI PARTICIPARE la EDUCAŢIE INCLUZIVĂ PENTRU PERSOANELE
CU DIZABILITĂŢI ÎN ROMÂNIA
12.30 -13.00 Concluziile şi închiderea conferinţei
Extras din discursul domnului deputat Alexandru Rădulescu, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:
,,Este prea pretențios pentru mine să spun că reprezint Parlamentul României sau, respectiv, Camera Deputaților. Încerc să mă reprezint pe mine, cel care are în spate o activitate ca vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, unde am avut legături directe cu instituții educaționale speciale, dar și o activitate de 20 de ani ca profesor.
Mă simt onorat pentru că sunt prezent aici dar și ușor divizat între un sentiment de bucurie pentru că există atâtea persoane, grupuri de persoane, institute și instituții care se preocupă de soarta semenilor noștri mai puțin favorizați și un sentiment de tristețe, pentru că am aflat că, cei ce sunt la acest nivel, sunt divizați și nu reușesc să parcurgă un drum comun. Important este ca, de aici înainte, să facem auzite nevoile acestora. În România s-au făcut niște progrese privind problemele persoanelor cu dizabilități sau cu CES – legi, strategii, instituții guvernamentale și neguvernamentale au acest domeniu de interes. S-a inițiat legislație privind drepturile pecuniare ale celor angajați în îngrijirea persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor cu dizabilități angajate dar este departe de a ne declara mulțumiți că viață acestora a devenit astfel mai bună.
Probleme sunt de la accesibilizarea stațiilor mijloacelor de transport în comun până la clădiri care sunt destinate educației și nu sunt accesibilizate corespunzător. Probleme legislative sunt încă, resursele alocate privind asistența medicală și educațională sunt încă insuficiente. Toate necesită pași accelerați.
Au fost făcute propuneri pentru programe de educare a tinerilor cu dizabilități și chiar a înființării unui Institut de cercetare a dizabilității. Preiau inițiativa legislativă și îmi propun să mă implic cu toate forțele. Atelierul de lucru, propus de dvs, pe legislație, arată identificarea corectă a nevoilor. Rămâne asigurarea finanțării dar cred că și această își poate găși rezolvare.
Suntem aici reprezentanți din diferite domenii, toți știm care sunt lacunele legislative, pot veni propuneri pertinente, coerente, și concrete în urma celor două zile de activitate. Astfel încât să se adune un set de măsuri, măcar minimal, pentru o propunere legislativă ce poate deveni operativă în câteva luni. Voi ține legătură cu dvs. în acest sens. Consider că prima este implicarea și apoi finanțarea.’’
TEODOR GUI – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități:
,,Felicitări echipei CNDR pentru activitate – organizează evenimente, conferințe, ca și aceasta. Consider că numai prin dialog între specialiști și persoane ce aparțin acestui segment – respectiv persoanele cu dizabilități – se poate ajunge la concluzii constructive, așa cum le-a numit doamna profesor Vrăsmaș. Noi sperăm să fie legislative.
Important este nu un discurs lung și frumos ci că vom încerca să asumăm concluziile acestei conferințe și, printr-un dialog politic, la nivel de Guvern și Parlament bineînțeles, să le transpunem într-o legislație corectă și în sprijinul peroanelor cu dizabilități.
Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga noastră deschidere în a asuma concluziile pe care sper să ni le transmiteți la încheierea lucrărilor conferinței.
Ca o paranteză – legat de tânăra generație pe care, încă, o reprezint – până în acest an am fost membru în consiliul de administrație al Lic. Regina Maria, de nevăzători – așadar participarea la conferință se leagă, și în acest fel, de educație.’’
Liana MITRAN – Inspector în cadrul Ministerului Educației Naționale:
,,Prezența mea subliniază, încă o dată, salutul instituției noastre pentru inițiativa ce se circumscrie Strategiei naționale pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este o lucrare care a necesitat destul de mult timp pentru elaborare și a presupus colaborarea Minsterului Muncii, MEN, Ministerul Sănătățîi precum și a ONG-urilor și se află pe site-ul ANPD.
În practica ANPD-ului este și va ramâne consultarea periodică a ONG –urilor, periodic.
Prin faptul că a finanțat o părticică din acest eveniment nu putem decât să demonstrăm aprecierea pentru activitatea pe care v-ați propus-o, pentru agenda ambițioasă stabilită, ce vizează un obiectiv specific din Strategia națională, primul obiectiv chiar. Și, mai ales, apreciem interesul pe care dvs. l-ați manifestat și îl manifestați pentru educația persoanelor cu dizabilități și anume educația pe toate nivelurile ei – de la preșcolari, formarea continuă- căreia ANPD îi acordă o importanță deosebită.
Mă gândeam să vorbesc despre lipsuri în domeniu dar m-am răzgândit pentru că Strategia le punctează deja destul de clar, iar pe de altă parte pentru că am convingerea fermă că dezbaterea, pe parcursul acestor două zile, le va atinge în încercarea de a găsi soluții, acele instrumente care să transforme lipsurile în reușite. Chiar dacă inițiative poate modeste cu siguranță se vor concretiza în documente asupra cărora ANPD-ul cel puțin, dacă nu tot Ministerul, își va apleca atenția pentru că să se inspire când își propune să implementeze această Strategie. Planul propus de Strategie poate fi consultat pe site-ul ANPD, așa cum am mai spus. Vă așteptăm să ne comunicați asteptările dvs. și vă mulțumim pentru sprijinul pe care ni-l veți da.’’
Monica SOLOMIE– Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități:
,,Prezența mea subliniază, încă o dată, salutul instituției noastre pentru inițiativa ce se circumscrie Strategiei naționale pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este o lucrare care a necesitat destul de mult timp pentru elaborare și a presupus colaborarea Minsterului Muncii, MEN, Ministerul Sănătățîi precum și a ONG-urilor și se află pe site-ul ANPD.
În practica ANPD-ului este și va ramâne consultarea periodică a ONG –urilor, periodic.
Prin faptul că a finanțat o părticică din acest eveniment nu putem decât să demonstrăm aprecierea pentru activitatea pe care v-ați propus-o, pentru agenda ambițioasă stabilită, ce vizează un obiectiv specific din Strategia națională, primul obiectiv chiar. Și, mai ales, apreciem interesul pe care dvs. l-ați manifestat și îl manifestați pentru educația persoanelor cu dizabilități și anume educația pe toate nivelurile ei – de la preșcolari, formarea continuă- căreia ANPD îi acordă o importanță deosebită.
Mă gândeam să vorbesc despre lipsuri în domeniu dar m-am răzgândit pentru că Strategia le punctează deja destul de clar, iar pe de altă parte pentru că am convingerea fermă că dezbaterea, pe parcursul acestor două zile, le va atinge în încercarea de a găsi soluții, acele instrumente care să transforme lipsurile în reușite. Chiar dacă inițiative poate modeste cu siguranță se vor concretiza în documente asupra cărora ANPD-ul cel puțin, dacă nu tot Ministerul, își va apleca atenția pentru că să se inspire când își propune să implementeze această Strategie. Planul propus de Strategie poate fi consultat pe site-ul ANPD, așa cum am mai spus. Vă așteptăm să ne comunicați asteptările dvs. și vă mulțumim pentru sprijinul pe care ni-l veți da.’’
Ecaterina Vrăsmaș, Profesor Universitar, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Bucuresti, președintele Asociației RENINCO:
,,Această conferință este și un răspuns la întrebarea unei mame, a unui copil cu dizabilități, de la o Asociație: ”Mă invitați la conferință dar ce a făcut, ce face CNDR?”
Nefiind persoană cu dizabilități evoc amintirea Monicăi Antoci, a domnului Musu și realizez că răspunsul scurt este: lipsa de unitate.
Doamna Daniela Tontsch a prezentat frumos CNDR, dar lumea încă nu știe și nu respectă ceea ce a făcut și face CNDR. Este foarte greu de mișcat, ca și ONG. Cheia este legislația.
RENINCO nu a reușit să construiască empatia, înțelegerea – prezente în cursurile noastre – cooperarea și colaborarea?! Și, după 30 de ani, fiecare este cu interesele lui.
Scopul acestei întâlniri a fost, și rămâne, și acesta: să arătăm că există interes pentru educație, pentru educația primară. În acest scop sunt constituite și cele trei ateliere de lucru. La nivelul țării nu se cunoaște situația reală (cercetarea se face numai la nivelul doctoratelor, în facultăți) privind problemele educației persoanelor cu dizabilități. Este timpul să fim foarte sinceri. Să ajutăm autoritățile fără a ține cont de criterii politice. Importantă este politică educațională pentru toți copiii din România.’’
Sumarul Conferinței ,,ACCES ȘI PARTICIPARE LA EDUCAȚIE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI’’ aici…
