Centrul de Resurse Juridice, Asociatia Tonal, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Code for Romania, Active Watch au trimis Preşedintei Senatului, doamna Anca Dragu, o scrisoare în care cer conducere neinfluenţată politic la Consiliul de monitorizare și își exprimă încrederea că lucrurile vor merge, de acum, în sensul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate în instituţii de tip rezidenţial publice sau private, precum şi spitale/secţii de psihiatrie.
Senatul a votat în data de 17 februarie, 2021, demiterea preşedintelui Consiliului de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, înființat în vederea promovării, protecției și monitorizării implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Printre atribuțiile pe care le îndeplinește Consiliul de monitorizare se regăsește examinarea în mod regulat a respectării exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie.
Acest vot este aşteptat de trei ani de zile de organizațiile neguvernamentale care militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, având în vedere că activitatea Consiliului nu doar că nu a protejat drepturile acestor persoane, dar a şi contribuit la perpetuarea abuzurilor.
Rapoartele acestui organism de monitorizare nu au evidenţiat neregulile, abuzurile sau problemele din centrele pentru persoane cu dizabilități vizitate. Din aceste rapoarte nu s-a aflat cauzele deceselor din centre și nu au fost făcute sesizări către organele de anchetă sau pentru solicitarea vreunei autopsii, ori pentru atacarea ordonanţelor parchetelor de clasare sau netrimitere în judecată.
Societatea civilă, care evident trebuie să aibă un rol de monitorizare şi de prezentare a unui raport alternativ, a fost exclusă de la vizitele de monitorizare care, de multe ori, s-au făcut prin telefon sau prin completarea unor chestionare.
„Toate aceste derapaje au fost posibile din cauza unei conduceri a Consiliului de monitorizare lipsită de experienţă în domeniul monitorizării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a dezinteresului pentru domeniu şi, posibil, a intervenţiei politicului în activitatea Consiliului. De multe ori personaje numite politic trebuiau să monitorizeze activitatea unor instituţii cu conducere agreată politic”, afirmă inițiatorii.
De asemenea, inițiatotii demersului reamintesc că înființarea Consiliului de monitorizare a fost posibilă tocmai ca urmare a demersurilor societății civile.
După ce, aproape 17 ani, organizaţiile neguvernamentale au arătat abuzurile la care sunt supuse persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, lipsa eficienţei instituţiilor statului în facilitarea accesului la justiţie, faptul că anual mor în condiţii suspecte peste 1000 de persoane în centrele rezidenţiale, organizaţiile au strâns peste 13.000 de semnături şi au convins parlamentari de toate culorile politice să susţină adoptarea Legii nr. 8 în 2016.
„Vrem să ne asigurăm că legea va fi respectată și ne oferim tot sprijinul și toată expertiza în acest sens.
Subliniem că independența politică şi instituţională este un element cheie pentru funcționarea Consiliului.
Pentru aceasta, Senatul trebuie să asigure reguli de finanțare predictibile și transparente, autonomia Consiliului, și o structură de putere care să nu permită reprezentanților guvernului cu drept de vot să influențeze alegerea sau deciziile conducerii acestuia”, se menționează în scrisoarea trimisă Preşedintei Senatului, doamna Anca Dragu.
Consiliul de Monitorizare funcționează din martie 2017, dar primele vizite în centre au fost făcute în 2018. În 2019 Consiliul de monitorizare a avut un buget de 4,5 milioane de lei. În tot acest timp, președintele Consiliului a fost domnul Florinel Butnaru, de profesie inginer auto. El a fost propus și instalat în funcție de fosta coaliție PSD-ALDE.
Având în vedere lipsa de performanţă şi de colaborare cu societate civilă, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, în noiembrie 2020 a dat aviz negativ asupra raportului de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2019 şi a propus revocarea din funcţie a preşedintelui. Din păcate, a făcut această constatare la 11 luni de la data depunerii raportului. Din momentul propunerii revocării şi până la data votului au mai trecut încă 4 luni.
„Nu înţelegem cui a servit tergiversarea cu 15 luni de zile a îndepărtării conducerii Consiliului de Monitorizare, în acest timp fiind alocate fonduri pentru salarizarea conducerii neperformante, iar abuzurile asupra persoanelor cu dizabilităţi continuând şi ele.
Alături de eforturile realizate până în prezent de societatea civilă cu scopul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, am trimis Preşedintei Senatului, doamnei Anca Dragu, o scrisoare în care ne exprimăm încrederea că lucrurile vor merge, de-acum, în sensul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, iar noi ne oferim toată expertiza în acest sens”, se arată în comunicatul emis de inițiatori.
Iniţiatori:
Georgiana Pascu, manager de program, Centrul de Resurse Juridice, 0729881159, gpascu@crj.ro
Mugur Frăţilă, preşedinte Asociatia Tonal, 0744 388 814,mugurfratila@yahoo.com
Mihaela Munteanu, director de comunicare și advocacy, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, 0740 513 864, comunicare@fonss.ro
Ionuţ Sibian, director executiv, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 0752 444 300, ionut.sibian@fdsc.ro
Oana Preda, director, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică, 0723 547 870, oana@cere.ong
Olivia Vereha, Chief Operations Officer, Code for Romania, olivia.vereha@code4.ro
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch, 0722 673 633, mircea@mma.ro
Semnatari:
FONPC- Federația Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil – 65 organizații membre
Rețeaua DizabNet – 105 organizații din domeniul dizabilităţii
CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România
Ceva de Spus – grup de autoreprezentanţi, persoane cu dizabilităţi intelectuale şi fizice
Fundația Romanian Angel Appeal (RAA)
FEDRA: Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist
Asociația Hans Spalinger Cluj
Fundația de Abilitare Speranța Timișoara
Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER)
Scrisoare catre Senat
Bucureşti, 18 februarie 2021
Senatul României
Doamnei Preşedinte a Senatului României, Anca Dragu
Stimată Doamnă,
Ne adresăm dumneavoastră, în calitate de preşedinte a Senatului României, pentru a ne asigura că după ce azi, 17 februarie 2021, Plenul Senatului a votat pentru demiterea preşedintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Senatul României va trata cu responsabilitate principiile de independenţă şi transparenţă, care trebuie să stea la baza numirii unei noi conduceri a Consiliului. Vă solicităm o conducere a Consiliului de Monitorizare care să nu mai fie desemnată în baza unui algoritm politic, ci aşa cum prevăd Legea nr. 8 din 2016 şi „Principiile referitoare la Statutul Instituțiilor Naționale” (Principiile de la Paris, adoptate prin Rezoluția Adunării Generale nr. 48/134 din 20 decembrie 1993).
Conform legii, propunerile pentru conducerea Consiliului de Monitorizare trebuie înaintate de societatea civilă. Organizaţiile neguvernamentale sunt perfect capabile să îşi delege reprezentanţi competenţi aşa cum s-a dovedit şi în privinţa delegării reprezentanţilor în Consiliul Economic şi Social (CES), realizată prin votul a peste 800 de ONG-uri pe platforma votong.ro – în condiţii de transparenţă. Propunerile societăţii civile pot fi votate pe aceeaşi platformă şi transmise Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi pentru a avea loc audierile şi numirile ulterioare.
Ne oferim sprijinul în derularea acestui proces după cum urmează:
– Organizaţiile neguvernamentale vor promova anunţul referitor la alegerea conducerii Consiliului de Monitorizare;
– Organizaţiile neguvernamentale îşi vor desemna reprezentanţii prin folosirea platformei votong.ro, dezvoltată de Code4Romania (utilizată deja pentru alegerea membrilor în CES);
– Organizaţiile neguvernamentale vor transmite Senatului, numele reprezentanţilor societăţii civile aleşi în mod transparent pe principii de independenţă şi experienţă în domeniul protecţiei şi apărării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate;
– Organizaţiile neguvernamentale vor forma o Comisie de supraveghere şi validare a candidaturilor la nivelul societăţii civile cu stabilirea criteriilor care să respecte Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (Convenţia, Legea de ratificare nr. 221/2010);
De asemenea, solicităm ca audierea reprezentanţilor societăţii civile de către membrii Comisiei de drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi să se desfăşoare într-un format care să permită societăţii civile să urmărească modul în care senatorii vor adresa întrebări şi vor contribui la alegerea conducerii Consiliului de Monitorizare, aşa cum prevede Legea nr. 8/2016.
Consiliul de Monitorizare este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar (Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi) care a fost înfiinţat ca urmare a efortului societăţii civile. După ce aproape 17 ani, organizaţiile neguvernamentale au arătat abuzurile la care sunt supuse persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, lipsa eficienţei instituţiilor statului în facilitarea accesului la justiţie, faptul că anual mor în condiţii suspecte peste 1000 de persoane în centrele rezidenţiale, organizaţiile au strâns peste 13.000 de semnături şi au convins parlamentari de toate culorile politice să susţină adoptarea Legii nr. 8 din 2016. Tocmai de aceea, vrem să ne asigurăm că ea va fi respectată.
Independența este un element cheie pentru funcționarea Consiliului. Pentru aceasta, Senatul trebuie să asigure reguli de finanțare predictibile și transparente, și o structură de putere care să nu permită politicienilor să influențeze alegerea sau deciziile conducerii Consiliului.
Consiliul de Monitorizare trebuie să urmărească realizarea practică a monitorizării atât a facilităților cât și programelor concepute pentru a deservi persoanele cu dizabilități, pentru a preveni toate formele de exploatare, violență sau abuz. Organizaţiile neguvernamentale trebuie să fie implicate activ în procesul de monitorizare a implementării Convenţiei în coordonare cu Consiliul de monitorizare şi statul român trebuie să se asigure că vocile persoanelor cu dizabilităţi sunt ascultate și recunoscute.
Iar noi vom acorda tot concursul în acest sens.
Consiliul de Monitorizare trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale și spitalele de psihiatrie, să prevină abuzurile și să verifice condițiile și cauzele deceselor.
Consiliul de Monitorizare are responsabilitatea expresă de a sesiza organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală. De asemenea, are responsabilitatea de a face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, precum şi prevederea expresă de a facilita accesul ONG şi al persoanelor cu dizabilităţi în vizitele de monitorizare, urmată de dobândirea calităţii procesuale active. Cu toate acestea, din motive care au ţinut de lipsa expertizei dar şi a dezinteresului pentru domeniu şi poate chiar a apartenenţei politice a conducerii Consiliului, rapoartele Consiliului de monitorizare nu au cuprins deloc informații legate de prezența sau absența persoanelor cu dizabilități sau a ONG-urilor din domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități la vizitele de monitorizare.
Urmare a deciziilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru executarea hotărârii CEDO „Centrul de Resurse Juridice în numele lui V. Câmpeanu c. România” (2014), şi pentru respectarea Legii nr. 221 din 2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (Convenţia), statul român este obligat să dezvolte un cadru format din unul sau mai multe mecanisme independente pentru a promova, proteja și monitoriza implementarea CDPD. România a transmis deja la Strasbourg că va urmări asigurarea funcţionării independente a acestei instituţii dar nu şi-a respectat angajamentele.
Pentru a discuta cu privire la opiniile noastre va solicitam cât mai curând o întâlnire cu dvs.
Cu deosebită consideraţie,
Georgiana Pascu, manager de program, Centrul de Resurse Juridice, 0729881159, gpascu@crj.ro
Mugur Frăţilă, preşedinte Asociatia Tonal, 0744 388 814,mugurfratila@yahoo.com
Mihaela Munteanu, director de comunicare și advocacy, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, 0740 513 864, comunicare@fonss.ro
Ionuţ Sibian, director executiv, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 0752 444 300, ionut.sibian@fdsc.ro
Oana Preda, director, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică, 0723 547 870, oana@cere.ong
Olivia Vereha, Chief Operations Officer, Code for Romania, olivia.vereha@code4.ro
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch, 0722 673 633, mircea@mma.ro
Background info:
Pe ordinea de zi a Senatului pentru astăzi, 17 februarie, la punctul 10 găsim ”Revocarea președintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi”. Preşedintele Consiliului de Monitorizare a fost revocat cu 89 de voturi în favoarea demiterii şi 13 abţineri.
Propunerea de revocare, votată azi de Senat, a fost formulată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, în cadrul avizului negativ asupra raportului de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2019. Puteți citi raportul Comisiei aici: https://bit.ly/2OIDKxL
Pe larg despre participarea CRJ și partenerilor la ședința în care Comisia a dezbătut raportul de activitate al Consiliului, aici: http://bit.ly/3jRKQvn
Semnatari:
FONPC- Federația Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil – 65 organizații membre
Rețeaua DizabNet – 105 organizații din domeniul dizabilităţii
CNDR – Consiliul Național al Dizabilității
Ceva de Spus – grup de autoreprezentanţi, persoane cu dizabilităţi intelectuale şi fizice
Fundația Romanian Angel Appeal (RAA)
FEDRA: Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist
Asociația Hans Spalinger Cluj
Fundația de Abilitare Speranța Timișoara
Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER)
